“Lumină, mai multa lumină (Licht, mehr licht)”

- au fost ultimele cuvinte rostite de Goethe pe patul de moarte, la 22 martie 1832.

Semnificatia lor este controversata. Unii dau acestor vorbe sensul lor propriu, adica, in ultimele clipe ale vietii, faimosul scriitor german, simtind in fara ochilor o incetosare, o negura, a cerut sa se faca mai multe lumina.

Alte persoane, dimpotriva, acorda acestor vorbe sensul figurativ de mai multa cultura, mai multa stiinta, mai mult adevar.

Nu de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei

- vers din poezia Din Prag - scrisa de Alexandru Vlahuta.

Poetul nu se refera la moartea fizica, ci la cea spirituala, dupa cum se poate deduce din versurile urmatoare:

“Bine e sa stii, la moarte, ca o dunga lasi - un nume
C-ai sapat la zidul noptii - c-ai murit sa-ti scoti in lume
Din al creierului zbucuim, ca pe-un diamant, ideea.
Urma-ti va fi cunoscuta pe-unde ti-ai pustat scanteia…”

Poetul indeamna la crearea unor creatii artistice trainice, care sa aiba valoare si dupa moartea autorului.

Trebuie sa mănânci ca să trăieşti, nu ca trăieşti ca să mananci - Il faut manger pour vivre et non pas vivre pour manger

- istoricul greu Plutarh a precizat ca acets faimoase cuvninte ar apartine lui Socrate.

In zilele noastre, ca si urma in timpurile vechi, aceste cuvinte sunt indreptate acelor persoane care arata o importanta exagerata delectarii gastronomice.

Si totul se misca - E pur si mouve

- aceste binecunoscute cuvinte au fost rostite de Galileo Galilei.

Galilei afirmase in mod oficial ca Pamantul se invarteste. La vremea aceea, Biserica, nu era de acord cu o asemenea afirmatie, pentru ca era in contradictie cu Scriptura. Trimis in judecata, Galilei a revenit asupra afirmatiilor sale, dar curajos si sigur ca ceea ce spune e adevarat, la sfarsitul procesului a rostit cuvintele: “E pur si muove” (intr-o alta varianta “Eppur si muove”).

Aceste expresie poate fi folosita atunci cand ti se dau tot felul de argumente pentru a te convinge de contrariul a ceea ce sustii, iar tu, ca sa arati totusi ca ramai la convingerea ta, inchei cu : e pur si muove.

Poezia nu moare - Poesia non muore

- cuvinte rostite de Bernardino Zendrini .

Surprinzator este ca aceasta maxima a fost creata de un om de stiinta, italianul ocupandu-se de probleme de hidraulica. A scris numeroase lucrari de specialitate, carti si tratate, dar a ramas cunoscut pentru cele trei cuvinte amintite mai sus, considerate ca o lozinca a poeziei.

Arta e lunga, viata e scurta - Ars Longa, vita brevis

- este traducerea in latina a primului aforism al faimosului medic grec Hipocrat, supranumit “parintele medicinei”.

Expresia este folosita ca un sfat, ca un indemn, cand vrei sa spui cuiva sa se grabeasca atunci cand face un lucru, pentru viata e scurta si sunt multe atatea care pot  fi realizate.

Omului destept ii ajunge o vorba - Dictum sapienti sat est

Aceste cuvinte apartin poetului comic latin Titus Maccius Plautus.
Omului ager la minte nu are nevoie de prea multe explicatii, precizari, lamuriri, un singur cuvant ii este de ajuns pentru a pricepe totul.

Munca staruitoare biruie toate - Labor omnia vincit improbus

- text care a devenit o raspandita maxima, inca din epoca romana.

Marele poet Vergiliu relateaza in versuri cum omul a evoluat de la uneltele primitive , la indeletniciri diversificate.

Aceste cuvinte sunt citate de obicei ca stimulent la harnicie si tenacitate .

Glumetii se dovedesc adesea profeti- Jesters do oft prove prophets

- maxima a lui Shakespeare, din Regele Lear.

Se citeaza cand o mica gluma vesteste (sau prevesteste) un mare adevar.

Sa ma urasca, dar sa se teama de mine - Oderint, dum metuant

- aceste cuvinte sunt citate din tragedia Atreus a poetului roman Lucius Attius si au fost folosite ca deviza de multi regi si dictatori nemilosi.